joke:>

my name is chuck…and i’m here to….
ghiciti si voi:>
ce propuneri de rima?:)))

jeleu.

Muzica inimii

Un lucru de care sunt dependenta este muzica (da, stiu ca nu sunt singura, dar ma numar printer cei contaminati de acest drog si nu regret absolute deloc ). Si ce idee credeti ca mi-a venit in timp ce ascultam muzica? Ce ar fi sa pun versuri din mai multe melodii cap la cap astfel incat sa-mi defineasca starea de spirit din ultima vreme. Zis si facut. Rezultatul il puteti vedea mai jos:

All day staring at the ceiling
Making friends with shadows on my wall
All night hearing voices telling me
That I should get some sleep
Because tomorrow might be good for
(MatchBox 20 – Unwell)

Can you tell me why
When I look at the sky
The stars don’t reply
But they leave me to sigh
Alone to cry, I feel fine
Can you see, can you see?
Your wings are mine
I was never so filled with fear
That I couldn’t hear
The lonely tears
(Lethanon – Your Wings Are Mine)

A soul has lost its faith again, wide awake in this hole
A soul has lost its faith again
I’ve lost myself too long
Am I the only one crushed by the weight of the world
(Antimatter – The Weight Of The World)

I still remember
From the eyes of a child
Where has my heart gone
Oh I… I want to go back to
Believing in everything and knowing nothing at all
(Evanescence – Field Of Innocence)

I stand before, a road that will lead
I want to go, but I’m paralyzed with fear
And I take the first step of a million more.
And I’ll make mistakes I’ve never made before.
But at least I’m moving forward, at least I’m moving forward
(Hoobastank – Moving Forward)

Life is a waterfall
We’re one in the river
We hear the word
We lose ourselves
But we find it all
(System of a Down – Areals)

From underneath the trees, we watch the sky
Confusing stars for satellites
[...]
And as we lie beneath the stars
We realize how small we are
(Nickleback – If Everyone Cared)

What never moves, is never still, who has the final word
It holds the world in a single pill, and all life rendered absurd
(Poets of the Fall – Desire)

Akary

Azi, maine si ieri

Viata….scoala…zambete…si fete dezamagite…cam asa as caracteriza ultimele zile. Dar in primul rand as spune: monotonie. Ziua de maine va fi la fel ca cea de azi care se aseamana prea mult cu cea de ieri. Parca totul e la fel desi difera in acelasi timp. M-am plictisit. Parca viata se invarte in jurul cozii si se preface ca ne tine in loc in timp ce ne propulseaza inainte. Imi e dor de privelistea pe care o am asupra bulevardului din clasa in care facem ora de desen. Macar am sansa sa privesc cum trec oamenii mai mult sau mai putin grabiti dintr-o parte in alta si isi vad de viata lor. Compar ce am vazut azi cu ce am vazut data trecuta. La fel, dar mult diferit. Oare si pe ei ii deranjeaza monotonia la fel de mult ca si pe mine? As putea sa stau ore intregi sa privesc lumea cum trece pe acea mica portiune si sa-i observ pe fiecare. Imi place sa observ oamenii si viata lor… atat de diferiti, dar reuniti sub acelasi acoperament, acela de a fi om. Sunt un om, la fel ca tine, dar difer atat de mult. Am avut o viata, iar tu ai avut alta, dar tot viata se numeste. E ciudat, amuzant si poate parea total aiurea la prima vedere, dar unele lucruri poti fi la fel si diferite in acelasi timp, la fel pentru ca seamana destul de mult si diferite pentru ca nu sunt identice. Voi ce credeti?

Akary

the amazing beer-o-matic

To drink my weight, I would have to chug 169 bottles of beer!
How big is your beer belly?
.

curvelor, cu drag…

Eu nu vand.
Nu-mi vand visele in colt de strada, ca pe semintele arse si negre ce le cumperi cu o bucata uzata de plastic in statia de-autobuz.
Nu vand sperante, nu te las sa crezi ca mi-ar pasa.
Nu vand simtire, nici atingere carnala.
Nu vand nici picioare lungi cu glezne subtiri, nici sani incorsetati amarnic, nici piele dezgolita si nici macar priviri intense sau buze frematand.

O sa vorbesc despre prostituate, dar nu in modul in care tindem sa vorbim despre ele. Nu o sa le apar dar n-o sa te las sa le acuzi. Vreau sa-ti fie mila de femeia aproape goala , cu aer vulgar, ce asteapta pe-nserat la pod; indiferenta ta sa nu-l mai lase pe cel de langa tine sa le cumpere mereu, o ora-doua ca pe o bucata calda de carne. Sa fugi de nuditatea ei, dar nu de ea in sine.
Curva nu aude niciodata cuvinte frumoase. Nu a stiut niciodata sau a uitat demult cum e sa dormi noaptea in patul ei in asternuturi curate…ea stie doar in patul tau, in bordelul ieftin, sau in camera unui hotel jegos. Nu stie cum e sa simta ce spune. Nu are cea mai elementara idee despre faptul ca e o fiinta ca si copila de varsta ei pe care o vede mergand la scoala, in timp ce ea se suie in cabina soferului de tir.
Eu cunosc una…o femeie “usoara” care s-a intors acasa la 18 ani cu un copil al ei si-al nimanui. Cand o vad am senzatia ca se chinuie sa se integreze in peisajul urban si sa treaca neobservata ea care deunezi se incapatana sa straluceasca vulgar ca sa fie aleasa. E una din cele pe care societatea le condamna cel mai aspru; a plecat din buna voie, neimpinsa de foame, cu parinti care au renegat-o si-au uitat de ea. Ce poate fi in mintea unei tipe ce a fost a tuturor pentr-o nimica toata, a celei despre care toti stim ca a trecut din mana-n mana? Cat de intensa e sila pe care o simte cand se uita in oglinda la corpul ce-a apartinut unor frustrati noapte de noapte? Dupa modul in care se poarta, timida, aparent usor speriata mereu ca va fi aratata cu degetul, dezgustul ei fata de sine e inestimabil. As putea spune ca mi-e mila de ea, daca nu as stii ca a fost doar o proasta ieftina…una pe care noi am lasat-o sa fie asa…noi si nepasarea noastra.

Vreau si alte pareri:)

jeleu.

O secunda

O secunda… Dormeam intr-o ora care nu mi-a stranit interesul si dintr-o data, gandul ca am pierdut o secunda din viata si dupa ea inca una si tot asa, secundele deveneind minute, iar minutele ore mi-a trecut prin minte. Aburd? Depinde din ce punct de vedere privesti. O ora plictisitoare la scoala e o ora din viata pierduta. La ea se adauga si alte astfel de ore puls mult mai multe pierdute in alte feluri. E ciudat, ironic si intr-un fel ingrijorator cum o parte destul de mare din viata o pierdem… degeaba. Sau poate nu chiar degeaba, poate daca am avea o alta aborbare nu ar fi pierduta sau cel putin nu ar fi degeaba. Nu vreau critic scoala prin asta. Stiu ca am criticat-o destul pana acum si am auzit destule critici la adresa ei incat sa mai vreau asa ceva. Are si ea partile ei bune, de ce sa nu recunoastem? Bune si rele, ca noi toti de altfel. Oricum nu rezolvam nimic prin critica. Si cu toatea astea maine o s-o criticam din nou. Sau maine luam o pauza si o vom critica abia poimaine.   

Ce am vrut sa spun defapt va intrebati? Am vrut doar sa scriu un gand fugar care mi-a dat de gandit azi (defapt ieri avand in vedere ca e trecut de 12 noaptea). Voi incerca sa nu mai pierd atat timp, daca nu la scoala, macar in rest. Cu toate astea, stiu ca situatia nu se va schimba cu mult. Eh, c’est la vie. (si chiar azi spuneam iar ca urasc franceza)

Akary

Vesnicul Nichita

Nichita…. Nichita Stanescu a fost un geniu. De ce am fost privita atat de ciudat azi cand am citit unor colegi doua versuri dintr-o poezie de-a lui? “iti sprijini tampla/ de inima mea ca de o piatra rosie” Nu e o metafora extraordinara? Mi s-a raspuns ca nu-i nici o iubire de care vorbeam eu pentru ca pietrele sunt reci si nu pot exprima sentimentul de iubire. Dar priviti in spatele versurilor. Cum poti fi mai aproape de o persoana decat daca esti langa inima acestei persoane?

Poezii pe care le recomand calduros:

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/omviu.php –> Sunt un om viu –> Asta este preferata mea de la Nichita.

 http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/evocare.php –> Evocare –> frumoasa “ca umbra unei idei”

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/poem_ns.php  –> Poem –> Scurt, dar frumos si foarte cunoscut

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/necuvintele.php –> Necuvintele

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/stilclasic.php –> In dulcele stil clasic –> Intr-o carte am gasit alta poezie sub numele asta, dar sic ea de aici e frumoasa

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/cebine.php –> Ce bine ca esti –> si poezia asta e absolute superba. In clipul de jos o puteti asculta, iar pozele sunt grozave (multumiri lui Hutzu pt clip)

In caz ca nu se vede clipul: http://www.youtube.com/watch?v=aWeKI8Y264s

Astept parerea voastra. 

Akary

School…again

Prima zi de scoala… Oriunde ma uit exista ceva care sa-mi aduca aminte de faptul ca a inceput scoala. Luni, in pauza de 3 ore dintre deschidere si discutia administrativa cu diriga (si cica asta se numeste organizare), cand ma plimbam prin oras am observat ca lumea din jur s-a inmultit considerabil. Chiar si azi, marti, observ mai multa lume decat de obicei. A inceput scoala…. Da, chiar a inceput. De abia azi am realizat acest lucru si vorbesc foarte serios. Bine, asta e si din cauza ca am avut destule pe cap in ultimele zile de vacanta (lucruri care nu erau legate de scoala) ca sa realizez tragicul eveniment… oroarea, cum era numit de un prieten.

O ora de sport pierduta in soare si coridoarele pe care am ajuns sa le cunosc atat de bine imi aduceau aminte si mai mult ca frumoasa perioada de libertate numita vacanta a luat sfrasit, dar cu colegii alaturi si cu un coleg de banca ca al meu nu stiu daca nu ar fi mai nimerit sa ma bucur decat sa-mi para rau ca a inceput scoala. Azi mi-am dat seama ca mi-a lipsit atmosfera.

La ora de desen, am fost in alta clasa, iar eu aveam o priveliste grozava asupra bulevardului. Imi placea sa ma uit la oameni cum trec intr-o directie sau alta cu divesre treburi, la elevi cum trec prin fata liceului meu si sa incerc sa ghicesc liceul la care invata dupa uniforma si sa ma bucur din nou ca noi nu avem si nici nu vom avea asa ceva. As fi stat toata ora sa ma uit pe geam, sa fixez anumite persone total necunoscute si sa-mi imaginez unde se indreptau, ce aveau de facut si probabil si la ce s-ar fi putut gandi in momentul acela. Superb intr-adevar.

Si ce inceput! O zi cu 8 ore care incepe cu sportul si se termina cu religia, dar trece si prin 2 ore de mate, una de chimie si una de biologie printre altele. Dar viata poate fi frumoasa si asa, daca alegi sa te bucuri de lucrurile marunte si incerci sa le treci cu vederea pe cele mai putin placute. Zambeste si ti se va zambi inapoi. In seara asta soarta chiar mi-a intors zambetul printr-o veste grozava. Incercati si voi.

Akary

marti, 18.09

Marti, ziua 1 de scoala. Calificativ: groaznic!!! Inainte de 8 luam in piept tornada de trepte[le-am numarat si sunt 50] pana la etajul2, sala 13[simbolic numar, nu?], ma luptam cu somnul, cu frigul, cu sila, imi aruncam dezgustata ghiozdanul si ma aventuram singura dupa cola. Intoarsa in clasa am recunoscut atmosfera agitata din ora de religie si m-am camuflat perfect, adaptandu-ma la zgomotul randului…radeam cu unii, vorbeam cu altii. La 9 jinduiam dupa cafea si am plecat cu inca 4 cautatoare de cofeina la automatul de la magazin…surpriza: magicul instrument se stricase odata cu buna mea dispozitie!…barul de vizavi, unde ma puteam delecta cu un capuccino bun,-inchis…zic sictirita :”hai sa o intindem”; fetele imi amintesc ca e abia prima zi, inghit in sec, imi fac curaj si ma tarasc cu sufletul greu la fizica. Ca niciodata am stat in banca si am tacut ca o leguma, cu privirea goala, fixand tabla murdara de creta … “oscilatii”, “ultrasunete”, “teoria haosului”, spicuiri din materie treceau pe langa mine aproape inperceptibile. A urmat limba romana, cand am aflat ca imi era greu sa scriu. Mana mea a insirat litere strambe, necioplite pe albul primului caiet pangarit de cerneala[da, am scris cu stiloul, asa ca pentru intaia ora]. Am continuat prost cu doua ore de matematica ce mi-au adus primele trei probleme dupa atatea luni de vacanta, prima iesire la tabla[cum se face ca mereu iau cu adevarat contact cu scoala rezolvand exercitii de algebra?:)) pfff ma bantuie blestemul functiilor si inecuatiilor nerezolvate] si scurta, dar mult mai agreabila ora de engleza, rezumata la asezatul bancilor in laborator sub indrumarea unei profe tinere si aparent de treaba[totul asa ca o prima impresie]. in rest, nimic important.
…doar teama de ziua de maine.

jeleu.

ps. …cam nepopulat liceul dimineata. forfota veritabila a inceput la 2 cand noi ne caram lenes spre iesire, iar a 9-a si a 10-a se preagteau sa invadeze vesel clasele. siiiictiiiir!

constiinta

numele meu pe buzele tale e ecoul zarilor. Am uitat cum ma cheama, cine sunt si ce vreau…poate sunt nisipul ce scrasneste sub adidasii tai, guma fada pe care ai lipit-o in banca, scrumul ce ramane-n urma ta pe jos sau flacara brichetei cu care ti-ai aprins tigara in dimineata asta proasta. Hai sa ne jucam cu lumina, sa o aruncam de la una la alta cu ochii carpiti de somn cand ma grabesc sa ajung la scoala…imi simt retina arsa, vreau sa ma trezesc pe intuneric si tu sa fi acolo sa nu am lasi s-adorm la loc, tu sa ma tragi de maini din visare, sa ma ciupesti, pana ma-nviorez ; sa imi legi sireturile si sa ma impingi afara cand lenea ma trage inapoi. Vreau sa fi in spatele meu sa mi faci curaj, sa ma obligi, sa te impui. Esti atat de firava din vina mea, mereu te-am subnutrit, te-am maltrat, te-am schinjuit, te-am vandut pe joc si placeri marunte…acum sunt vocea umila ce striga dupa tine pe jumatate afundata in temnita in care te-a silit sa zaci. Esti speciala pentru mine si am nevoie de tine acum. Daca nu ai avea un nume, ti-as spune « suportul moral al trupului istovit », dar te numesti deja : « constiinta ». Si te caut…ma straduiesc amarnic.

jeleu.

the end is the begining is the end

… prima zi de scoala. Si a fost bine. Incredibil de bine. Agitatia, forfota, inghesuiala din curtea scolii, feţele noi, explozia de culori, de varste, de stiluri, starile variate, de la emotia bobocilor care asculta sfiosi cuvintele din deschidere ale directorului, la cei mai mari, care au mai fumat discursul de cateva ori si sunt satui, goana in clase, prin multimea de pe culoare, zambetele, saluturile, sarutarile in goana pe obraz, tot haosul din clase, barurile pline, in care se inghesuie oamenii in jurul scrumierei adanciti intr-o conversatie vesela si vivace, dorul de vacanta si un usor sictir…toate au conturat identic patru generatii cu aspiratii si vise diferite, inchise in acelasi liceu-cimintir.
…totul avea acelasi gust de dinainte cunoscut.
si mi-a parut bine,
bine ca a inceput//
si rau ca s-a sfarsit o alta etapa. ma simt atat de departe de anul trecut.
imbatranesc si viata se joaca cu mine.
maine la 8 o sa fiu la liceu si ma amuza ca incep orele cu religia. o sa adaug la sfarsitul rugaciunii si un “doamne ajuta!;;)” si poate, poate totul va fi bine:>.

jeleu.

The Prestige

“Every great magic trick consists of three parts or acts. The first part is called “The Pledge”. The magician shows you something ordinary: a deck of cards, a bird or a man. He shows you this object. Perhaps he asks you to inspect it to see if it is indeed real, unaltered, normal. But of course… it probably isn’t. The second act is called “The Turn”. The magician takes the ordinary something and makes it do something extraordinary. Now you’re looking for the secret… but you won’t find it, because of course you’re not really looking. You don’t really want to know. You want to be fooled. But you wouldn’t clap yet. Because making something disappear isn’t enough; you have to bring it back. That’s why every magic trick has a third act, the hardest part, the part we call “The Prestige”.”

Filme…exista multe feluri de filme si putine sunt cele care chiar merita vazute. In mod normal nu as dedica o postare pe blog unui film, dar exista unul care m-a impresionat. The Prestige mi s-a parut absolute superb. Un film psihologic despre pasiune, ambitie, obsesie, dragoste, ura, razbunare si sacrificiu de sine, un film complex, cu 3 planuri temporale si un sfarsit care te bulverseaza total. Asta chiar merita vazut.

 

Akary

joc

tagged by stefan, mai departe sa-l faca cine vrea:))

http://petarda.organul.ro/quiz.php?quiz=1

Eu am iesit 10%. Altceva nu comentez…cod, ceva, nu are asa ca mi e lene sa dau print screen, sa decupez imaginea si sa o postez ca sa va arat ce frumos arata bara cu 10%.

jeleu.

Morse

Povestea spune cum Ionel, rapit de Petrachescu, vanatorul, lasa in urma resturi de silex cu ordine precisa : doua mici, doua mari, doua mici…adica doua puncte, doua linii, doua puncte [S.O.S. in Morse] La noua ani mi-as fi dorit sa invat codul ca sa comunic la scoala prin batai de degete in banca, dar nu l-am gasit nicaieri. Acum mi se da o noua sansa, cam tarzior intr-adevar. Iata:
” -… .-. .- …- — —. .- .. .-. . ..- … .. – … .- — .- -.. . … -.-. .. ..-. .-. . –.. .. “
pentru traducere si informatii despre codul Morse incercati www.morse.ro

ps. “povestea” e “ciresarii” vol.1

jeleu.

Promotii

Promotii… tuturor ne plac. Asta mi se pare cea mai tare promotie. Bine, un client nu cred ca fie prea multumit, dar este cea mai originala. Just take a look )

http://www.resursadefun.ro/promotie.htm

Akary

P.S.: Astept parerile voastre

ia o “pilda”, bre!

“Intr-o zi, magarul unui fermier a cazut intr-o groapa.
Animalul a plans dureros ore in sir pana cand fermierul s-a hotarat ce sa faca.
In final, el a decis ca animalul era prea batran si ca groapa oricum trebuia acoperita, deci nu merita sa faca un efort sa mai scoata animalul de acolo.
Apoi fermierul a invitat toti vecinii sa-l ajute.
Au venit cu totii, au luat cate o lopata si au inceput sa arunce gunoi in groapa.
La inceput magarul si-a dat seama ce se intampla, si a plans ingrozitor.
Apoi, spre amuzamentul tuturor, el s-a linistit. Inca cateva lopeti de gunoi au fost aruncate si atunci fermierul s-a uitat in jos sa vada ce se intampla si a ramas uimit de ceea ce vedea.
Cu fiecare lopata de gunoi care ii lovea spatele, magarul facea ceva uimuimitor.
El se scutura de gunoi si facea cate un pas mai sus.
Dupa cum vecinii fermierului continua sa arunce gunoi in spatele animalului, el il tot scutura de pe el si facea cate un pas mai sus.
Foarte curand, toata lumea s-a bucurat cand magarul a pasit peste marginea gropii si a iesit afara!” [am incheiat reproducerea]

Explicatia autorului e urmatoarea: “Viata continua sa arunce gunoi pe tine, tot felul de gunoaie. Important este sa te scuturi de el si sa faci un pas inainte. Fiecare din problemele noastre este ca o treapta de piatra. Noi putem iesi din cele mai adanci gropi doar daca nu ne oprim, decat daca nu renuntam niciodata!
Scutura-te si fa un pas inainte!”

Ok, pentru mine ideea e simpla: toate piedicile, obstacolele, dezamagirile, situatiile incurcate, dificultatile, nevoile, problemele care iti sunt puse in fata te inalta daca stii sa te ridici prin ele. Singura abilitate necesara e “sa scuturi gunoiul” si sa te asezi peste el. Miscarea uneori o inveti in timp, dupa ce ai fost coplesit de “lopeti de gunoi” si simti ca te sufoci…si ajungi satul intr-o buna zi cand ti se trezesc la viata impulsurile de perseverenta si ambitiile.
Sincer, in perioada asta m-am cam lasat de tot…am regresat. tot ce am lasat in urma in ultimul an acum ma acopera violent si daca as putea m-as scutura si as face un pas inainte. dar nu pot; indiferenta ma tine prea strans.

plamadiri de cuvinte din cuvinte.

Sunt multe lacune pe suprafata limbii romane, arie pe care lingvistii o pretind neteda, ca un teren perfect nivelat.
Eu insa, amarnic calator pedestru, ce a cazut periodic in gropile ei ascunse si si-a scrantit gleznele de mii de ori, indranesc sa-mi permit o alta parere. Da, limbii romane i se atribuie un vocabular bogat…si sincer sunt satula de interminabilele serii sinonimice pe care ni le-arunca in fata cu repros, de opulenta de adjective cu care jonglam de obicei in descrieri, de cascada de verbe intre care se zbat diferente aproape inperceptibile vorbitorului obisnuit.
Acum doua postari a trebuit sa folosesc « bivina » in loc de « vina de mabele parti » sau « vina comuna ». Uite, epoca vitezei ma cam alunga din ea daca risipesc inutil viata incastrand sensuri scurte, usor de rezumat in propozitii laconice, in fraze gigantice care te ametesc prin intorsaturi si intortocheri lexicale.
Eu, utilizator obisnuit, cu vocabular simplut, in general sunt in dilema cand vine vorba de stari, senzatii, in principal de substantive sau adective care inlocuiesc lungi unitati frazeologice : cum spui mai scurt « om care se teme de trasnete ? » [bine inteles voi fi obligata de lupta cu timpul sa inventez tamp ceva si sa arunc la suprafata un cuvant gen « trasnofob » acoperind in minte o alta lacuna din jalnicul teren ciuruit de cratere al limbii romane, dar acesta este bineinteles un caz fericit, pentru ca presimt e sufix trebuie sa adaug. insa observ adesea situatii in care nu se contureaza nici un fel de regula de compunere, un fel de plamadire neregulata.
Si mai ziceti voi acum ca nu am eu simt practic si mai acuzati modul meu execrabil de a inventa cuvinte!
Ps. Si Michel Tournier se joaca cu cuvintele si inalta unele inexistente pe care le considera necesare…din pacate nu-mi amintesc unde am citit articolul despre modul lui de reformare a limbii franceze si nu pot da copy-paste:(

jeleu.

de ce nu ne plac rudele?

De ce nu ne plac rudele??…pentru ca sunt multe. mult prea multe pentru capacitatea mea de concentrare…atat de multe ca te simti absorbit intr-o gramada de voci care se chinuie sa te bage in seama in timp ce tu te stradui sa ramai neobservat. pentru ca sunt copii mici sau au copii mici si vor sa te joci cu ei, din simplul motiv ca esti mezinul casei. pentru ca iti sfideaza varsta si oricat de batran ai fi, ramai un copil pentru cei mai varstnici dacat tine. pentru ca sunt cele mai nesuferite casete inregistrate in cele mai penibile momente. pentru ca nu se abtin niciodata sa-ti aminteasca cat de mic ai fost si cat de zburdalnic. pentru ca nu uita niciodata ziua in care ai omorat un pui si i-ai facut pe furis sluja de inmormantare; nici dimineata la tara cand te-au alergat gastele, iar tu urlai cat de tineau plamanii ca te mananca bestiile; nici festinul cu zat de cafea, nici expeditia incognito in curtea nu-stiu-cui dupa vreo pisica. dupa cum vedeti toate relele se intampla in scurtele si rarele vizite la tara[unde totul te tenteaza si vai, uiti de eticheta!...] si sunt repovestite ceva mai tarziu la oras. nu sunt “ruralofobica”, nicidecum. poate doar putin “rudofobica”, cu partea de neam care se aduna [nu stiu cum si de ce] o data pe an[mult prea rar ca sa fi obisnuit cu ei si mult prea des ca sa-ti mai trezeasca interesul] la tine acasa[nu inteleg de unde atata ghinion] si te intimideaza cu rasul ei galagios, cu povestea despre tine spusa la masa de pe scaunul tau, in timp ce tu esti exilat pe locul celor cazuti in dizgratie. Nu ne plac pentru ca sintetizeaza tot timpul pareri raportate la istoria neamului, construiesc paralele intre tine si unul din inaintasi [atat de departe in timp, incat e invelit intr-o aura legendara]; pentru ca te ametesc in explicatii despre gradele de rudenie, pentru ca discutiile cu ele sunt un lung interogatoriu din care adesea iesi sifonat; pentru ca iti vand opinii pe care nu le-ai cerut si uneori povesti ieftine cu gust de barfa. pentru ca pe multi nu-i vezi decat la “evenimente mondene” gen inmormantari, nunti, pomeni, botezuri, exact tipul de evenimente pe care le detesti pentru ca te constrang si te sufoca si culmea…nu prea poti absenta. iar rudele sunt toate insirate acolo, habar n-avand de ce, nici pentru ce.

jeleu.

Medieval

Am vizitat de curand castelul din Hunedoara, unul dintre cele mai bine pastrate din tara si foarte frumos de asemenea (am o mare pasiune pentru castele). Plimbandu-ma prin imensele sali aproape goale am incercat sa reconstitui in imaginatie atmosfera: mi-am inchipuit cavaleri in armura, boieri in haine scumpe si doamne in rochii mai mult sau mai putin elegante. Fara aceste pesronaje, niste simple obiecte expuse, niste mobile imense pe care sta scris “Nu atingeti” par moarte. Fara aceste personaje, nici obectele nu mai au un loc bine definit. Sunt moarte, au murit odata cu oamenii, iar mormintele lor au fost expuse intr-o lume careia nu ii mai apartin, dar care e curioasa sa le cunoasca. Si ce cunoastem? O camera, un obiect de mobilier? Prea putin cunoastem in cimitirul timpului si totusi, fara imaginatia noastra care sa suplineasca lipsa personajelor conturandu-le pentru noi, este tot ceea ce putem cunoaste. Mi-ar placea sa pot trai macar o zi intr-o atmosfera de castel medieval veritabila. Timpuri crude, dar fascinate. Mi-ar placea sa ma pot plimba in voie prin castel si sa intalnesc servitori, cavaleri, boieri, domnite la tot pasul, sa simt gustul unui timp demult apus.

vina. “bivina”. bovina.

Imi place ca ma acuzi pe mine. Imi place ca-mi arunci in brate vina, bunul nostru comun, la care tu ai muncit la fel de asiduu, cu o implicare la fel de adanca.
Uite, vina noastra e bicromatica…e ca un sir de noduri stranse pe incheieturile noastre din doua culori, pricepi? Ia-ti acum aţele tale rosii si lasa-mi verdele sa-mi pasc dezamagirea pe el. Acum nu esti nimic mai mult decat o creatura din tara lui Oz ce priveste totul din spatele ochelarilor cu lentile groase. Sparge-le, priveste-ne prin ramele goale si ineaca-te cu rosul greselilor tale. De ce refuzi sa vezi? De ce joci pasele astea false si imbecile? De ce ma ineci pe mine in ele? De ce ma, de ce?
Frustrarea si complexele tale imi pocnesc urechi. Ma dor timpanele, ma dor si de-aia tip la tine…intelege-ma ma. scuteste-ma de acuzele si reprosurile confuze.
“Nu cred nici eu ca arma ta iti da vreun drept asupra mea si tot ce fac e ca sa ai un alt motiv mai bun sa dai un sens la tot nimicul tau…esti doar un om mai slab, mai rau…”

Programul sotie:)))

CLIENTUL:
Acum un an am schimbat versiunea Logodnica 7.0 cu Nevasta 1.0 si am observat ca programul a lansat o optiune subita Bebelus1.0, care ocupa mult spatiu pe hard. In instructiuni nu era nimic mentionat. Pe de alta parte, Nevasta 1.0 se autoinstaleaza in toate celelalte programe si se lanseaza automat cand deschid alta aplicatie, impiedicandu-i executia. Aplicatii ca Bere- intre-prieteni 10.3, Duminica-la-fotbal 5.0 nu mai functioneaza. Uneori apare un virus – Soacra 1.0, care blocheza sistemul sau face ca Nevasta 1.0 sa se comporte total haotic. Nu reusesc sa dezinstalez acest program si devine insuportabil mai ales cand incerc sa lansez aplicatia Duminica-de-dragoste 3.0. Se pare ca si alte fisiere sunt virusate. Am vrut sa revin la programul anterior Logodnica 7.0 dar procesul de dezinstalare al programului actual, Nevasta 1.0 mi se pare complicat iar riscurile pt. sistem sunt mari mai ales pt. Bebelus 1.0 care chiar imi place.
Ma puteti ajuta ? Un utilizator disperat.

RASPUNS

Draga client,
Nemultumirea Dvs. este frecventa printre utilizatori dar ea se datoreaza unei greseli primare de conceptie: Multi utilizatori trec de la orice versiune Logodnica X.0 la Nevasta 1.0 cu speranta falsa ca Nevasta 1.0 nu e decat un program de divertisment si utilitati. Dar e vorba de mult mai mult :Nevasta 1.0 e un Operating System complet creat ca sa controleze toate aplicatiile Dvs. E aproape imposibil sa dezinstalati Nevasta 1.0 si sa reveniti la Logodnica X.0 intrucat exista sisteme virusate care fac ca si acesta sa se comporte precum Nevasta 1.0 deci nu aveti nimic de castigat. Aceeasi problema si cu Soacra X.0. Acesta e un program mai vechi din care deriva Nevasta 1.0 si comporta multe probleme de compatibilitate.Cu putin noroc, sfarseste prin a fi victima unui virus si dispare in cativa ani.Unii utilizatori au incercat sa formateze tot modulul si sa instaleze programul Iubita+Nevasta 2.0 dar asta le-a creat si mai mari probleme ( a se citi notita de prevenire “Pensie alimentara” si “Custodia copiilor”). Daca instalati Iubita 8.0 nu incercati sa treceti la Nevasta 2.0 pt ca problemele vor fi chiar mai mari decat cele cu Nevasta 1.0. Chiar daca exista si versiuni Nevasta 3.0 si Nevasta 4.0, acestea sunt rezervate specialistilor si avand un pret ridicat nu le recomandam. Daca sistemul cade, va recomandam Celibat 1.0 dar ideal e sa pastrati Nevasta 1.0 si sa invatati programul cat mai bine posibil intrucat e foarte sensibil la anumite comenzi si reactioneaza rau la erori de instalare.Asadar, orice eroare aparuta va fi considerata ca provenind din partea Dvs. si trebuie sa vi-o asumati. Va sfatuim sa activati aplicatiile C:/ Scuze.exe. Evitati utilizarea tastelor ESC si SUPPR care necesita ulterior C:/Scuze.exe/flori. Pentru o mai buna utizare,va sfatuim sa cumparati si pack-ul Bijuterii 3.0, Vacante 5.1.Optiunile Da_draga_mea 2.7 si Ai_dreptate_iubire 4.5 sunt indispensabile. Nu instalati sub nici o forma Secretara_blonda_in_fusta_mini 2.0, O_prietena 3.1. Aceste programe sunt incompatibile cu Nevasta 1.0 si pot distruge sistemul.